Alăptarea copilului

Autor: dr.Jack Newman, MD, FRCPC

Tot mai mult femei îşi alăptează copiii şi tot mai multe sunt cele care găsesc în alăptare o bucurie, astfel încât o continuă mai mult decât se gândiseră iniţial că o vor face. UNICEF încurajează alăptarea până la 2 ani şi mai mult, iarAAP are în desfăşurare încurajarea mamelor de a alăpta cel puţin 1 an şi mai mult, atât timp cât doresc mama şi copilul. Chiar şi Societatea Canadiană de Pediatrie, în ultimele declaraţii despre alăptare recunoaşte că mamele îşi doresc să alăpteze până la 2 ani şi mai mult. Alăptarea până la vârsta de 3 - 4 ani era o obişnuinţă în multe colţuri ale lumii de-a lungul istoriei omenirii, până recent, dar încă este o obişnuinţă prezentă în multe societăţi.

De ce ar trebui alăptarea să continue şi după 6 luni?

Pentru că şi mamele şi copii, deseori, se bucură de alăptare. De ce să opreşti o relaţie plăcută? Este chiar bine să continui alăptarea pentru sănătatea şi bunăstarea atât a mamei, cât şi a copilului.

Dar se spune că laptele matern nu mai are nici o valoare după 6 luni.

Poate că aşa se spune, dar este evident o greşeală. Cine poate spune un astfel de lucru (inclusiv medicii pediatrii) arată cât de ignorant este în ceea ce priveşte alăptarea. Laptele matern, este la urma urmei, lapte. Chiar şi după 6 luni încă mai conţine proteine, grăsimi, precum şi alte elemente nutritive şi adecvate necesităţilor copiilor. Laptele matern conţine anticorpi care ajută la protejarea copiilor. De fapt, unii anticorpi care protejează copilul de infecţii sunt prezenţi în laptele matern în cantitate mai mare în al doilea an decât în primul an. Laptele matern încă conţine factori de creştere care ajută sistemul imunitar să ajungă la maturitate şi care ajută la dezvoltarea şi maturizarea creierului, intestinelor şi altor organe. S-a demonstrat că acei copiii care merg la creşă şi sunt alăptaţi au făcut infecţii mai puţine şi mai uşoare, în comparaţie cu copii care nu sunt alăptaţi.[...] Este interesant faptul, că managerii firmelor care produc lapte praf (o copie săracă a unui lucru real) indică utilizarea acestuia timp de 1 an, dar se presupune că laptele matern (după care copia săracă este realizată) este util doar pentru 6 luni sau chiar mai puţin ("cel mai bun aliment pentru nou nascuti”). Prea mulţi profesionişti din domeniul sănătăţii au luat-o ca pe un refren!

Am auzit că anticorpii din laptele matern nu permit dezvoltarea imunologică a copilului dacă alăptarea continuă după 6 luni.

Acest lucru este fals, de fapt, este absurd! Este de necrezut cum atât de mulţi oameni din societatea noastră pot răstălmăci avantajele alăptării şi le transformă în dezavantaje.Le dăm copiilor suplimente pentru imunizare astfel încât acestea să fie capabile să îi apere împotriva infecţiilor. Laptele matern ajută, de asemenea, un copil în lupta contra infecţiilor. Când un copil luptă împotriva acestor infecţii, el devine imun. Natural!

Dar doresc un copil independent.

Dar alăptarea face un copil dependent? Nu cred. Copilul care a fost alăptat până când s-a înţărcat de la sine (de obicei se întâmplă între 2 şi 4 ani) este, în general, mai independent, şi, poate, mai important, mai sigur în independenţa sa. El a primit comfort şi siguranţă la sân, până când a fost gata să facă acest pas, de a se opri. Şi când face acest pas, el însuşi, ştie că a realizat ceva, ştie că a luat-o pe alt drum. Aceasta este o piatră de hotar în viaţa lui.

De multe ori ne forţăm copii să devină independenţi.

Să doarmă singuri curând, să-i înţărcam curând, să stea fără părinţii lor, să facă totul curând. Nu trebuie forţaţi, copiii vor deveni independenţi destul de curând. De ce graba aceasta? Curând ei vor pleca de acasă. Vrei să plece de acasă la 14 ani? Dacă o nevoie este satisfăcută, va merge mai departe. Dacă o nevoie e nesatisfăcută (de ex., să fie alăptat sau să fie aproape de mamă) aceasta rămâne o nevoie în copilărie şi chiar în adolescenţă. Desigur, alăptarea poate fi folosită, în unele situaţii, pentru a favoriza o relaţie de dependenţă. E vorba de alimentaţie şi de antrenamentul la toaletă. Problema nu este alăptarea. Aceasta ţine de altă problemă.

Altceva?

Este posibil ca cel mai important aspect al alăptării unui copil să nu fie beneficiile imunologice şi nutriţionale, dar este important că există şi acestea. Cred că cel mai important aspect este relaţia creată între mamă şi copil. Alăptarea este un act de iubire. Care continuă şi după ce bebeluşul devine copil. Oricine, lipsit de prejudecăţi, care şi-a observat copilul alăptat poate spune că există ceva aproape magic, ceva special, ceva mai mult decât hrană. Un copil va deveni uneori spontan, fără nici un motiv evident, va izbucni în râs în timp ce e la sân, încântat că sânul nu e numai o sursă de hrană. Iar în cazul în care mama va permite, alăptarea devine o sursă de plăcere, de încântare şi pentru ea, dincolo de plăcerea de a oferi hrană. Bineînţeles, nu întotdeauna e nemaipomenit, dar şi când este, face ca totul să merite din plin. Şi dacă copilul se îmbolnăveşte sau se loveşte, ce alt mod mai uşor de alinare pentru copil decât alăptarea?[...] Mama alină boala copilului prin alăptare, iar copilul alină mama prin prezenţa lui lângă ea, la sân.


© laptematern.ro