Reflexul de ejecţie al laptelui matern

Ejecţia laptelui matern (sau curgerea lui) este determinată de un reflex care antrenează diverşi stimuli. Când copilul suge, contactul dintre limba lui şi mamelonul sânului mamei stimulează terminaţiile nervoase prin care se trimite mesaj hipotalamusului. Mesajul ajunge în pituitara anterioară micşorând factorul inhibitor al prolactinei şi realizând creşterea nivelului de prolactină. Dacă suptul continuă, glanda pituitară posterioară secretă oxitocină cauzând întinderea celulelor musculare din jurul alveolelor şi contracţia uterului. Contracţiile forţează laptele matern să curgă prin sistemul de canale galactofore către mamelon. Laptele matern este atunci disponibil copilului care printr-o combinaţie de: supt, compresie ritmică a gingiei şi mişcarea limbii poate scoate laptele prin porii mamelonului.

Ejecţia laptelui este bilaterală - are loc în acelaşi timp în ambii sâni. Sfincterele din terminaţiile canalelor galactofore previn curgerea laptelui din sânul din care nu se suge. Un sfincter reprezintă o bandă circulară de fibre musculare care îngustează sau închid o deschidere naturală în organism. Reflexul de ejecţie aduce laptele în canalele galactofore făcându-l accesibil copilului prin activitatea de supt. Iniţial, acest reflex determină expulzarea cu presiune a laptelui către canale. Presiunea continuă în sân, iar curgerea laptelui va continua dacă are loc suptul. Ejecţia ajută laptele să se mişte, ceea ce este esenţial pentru mişcarea globulelor grase către canalele galactofore. Când laptele nu curge liber se dezvoltă angorjarea sânului care poate duce la canale blocate sau mastită.

Unele mame observă că în timp ce copilul suge la un sân, celelalt sân începe să picure lapte. Din moment ce curgerea este bilaterală aceasta este un semn că laptele curge în ambii sâni. Reflexul de ejecţie se poate manifesta prin mici furnicături simţite de mamă în sân. Această senzaţie se datorează contracţiei miilor de alveole şi a presiunii cu care vine laptele, cu forţă prin canale.

Mama poate simţi sete sau poate deveni somnolentă. În prima zi post-partum, contracţiile uterine însoţesc reflexul de ejecţie datorită acţiunii oxitocinei. Unele mame experimentează acest reflex de mai multe ori pe parcursul unui supt. Ejecţia iniţială este, de obicei, singura pe care mama o simte datorită unei mari cantităţi de lapte matern care vine în acelaşi timp. E posibil ca mama să nu recunoască reflexul de ejecţie în primele zile sau în primele săptămâni de alăptare. Acesta este cazul, de obicei, femeilor care alăptează pentru prima oară. Unele mame nu simt nici o senzaţie fizică care să semnaleze curgerea laptelui. Pot fi încurajate pentru a căuta semnele arătate de copil pentru a şti că acest reflex funcţionează. Copilul poate începe să înghită laptele sau să-l gâlgâie brusc, iar mama va auzi cum înghite, mult mai pronunţat. Mama poate monitoriza numărul de scutece ude şi scaunul bebeluşului pe o perioadă de 24 de ore. Începând cu sfârşitul primei săptămâni de viaţă şi de-a lungul primelor 6 săptămâni, 6 sau mai multe scutece ude şi 3 sau 5 scaune pe zi pot indica că laptele curge şi copilul îl primeşte bine. Gradul de conştientizare a reflexului se poate diminua atunci când mama şi copilul căpăta experienţă în alăptare şi încep să se focuseze pe alte aspecte ale relaţiei lor. Funcţionarea ejecţiei laptelui este crucială pentru hrănirea bebeluşului. În absenţa ei, copilul primeşte o cantitate inadecvată de lapte matern. Astfel, nu există capacitatea de a primi toate grăsimile conţinute de laptele matern care tind să rămână blocate pe pereţii canalelor galactofore. Dacă ejecţia are loc atunci se forţează laptele matur, cremos să coboare pe canale. Copilul va primi lapte mult mai bogat în grăsimi dacă are loc reflexul de ejecţie în timp ce hrănirea progresează. Este foarte important să fie hrănit copilul destul la fiecare sân pentru a primi suficiente calorii. Deci, "regula” absurdă: 15 minute la un sân şi 15 minute la alt sân nu este de folos. Prin limitarea timpul de supt la fiecare sân copilul poate primi doar laptele de început care este sărac în calorii. Această practică poate cauza probleme gastrice, precum şi o creştere mică în greutate. În laptele matern 50% din calorii vin din conţinutul de grăsimi. Un reflex de ejecţie inhibat poate duce la o slabă hrănire a copilului chiar dacă el consumă o cantitate mare de fluid. Conţinutul de grăsime se corelează invers cu timpul dintre alăptări. Procentul de grăsimi este mare atunci când hrănirile sunt frecvente, acestea minimalizând diferenţele dintre laptele de început şi laptele matur. Restrângerea numărului de hrăniri sau limitarea timpului petrecut la sân de către copil reduce cantitatea de grăsime. Pentru că fiecare masă de lapte matern este unică, o mamă trebuie încurajată să-şi lase copilul la sân cât doreşte el şi să nu schimbe arbitrar sânul când consideră ea, ci doar când copilul este pregătit.

Oboseala, anxietatea, frica şi durerea pot inhiba reflexul de ejecţie.O proaspătă mămica poate fi anxioasă datorită alăptării şi noii meserii de părinte. Ea se poate simţi tensionată şi presată de muncă, de grijile familiale sau de o familie şi prieteni care nu o susţin. Ea poate fi super obosită datorită lipsei odihnei şi a supraefortului de a face faţă. Ea poate avea dureri în urma naşterii. Toate aceste circumstanţe pot inhiba reflexul de ejecţie.

Stressul şi oboseala pot inhiba secreţia oxitocinei şi determină eliberarea de adrenalină care neagă efectele oxitocinei. De asemenea, ejecţia poate fi inhibată atunci când stimularea mamelonului este slabă, se întâmplă când mama nu reuşeşte să ataşeze corect copilul la sân. Mama trebuie încurajată să se relaxeze atât fizic, cât şi mental. Alăptarea într-o locaţie liniştită şi într-o poziţie confortabilă vor ajuta ca ejecţia laptelui să aibă loc. Există tehnici speciale care să ajute mamele separate de copiii lor în primele zile şi care au muls laptele manual sau cu pompa. Mama poate observa că ejecţia are loc când îşi ia copilul în braţe sau când aude un copil plângând sau oricând se gândeşte la copilul ei.


© laptematern.ro