Prevenirea mastitei

 

 

 

 

 

 

 

 

 Mastita şi abcesul mamar pot fi prevenite în cazul în care alăptarea este gestionată în mod corespunzător, încă de la început, pentru a preveni situaţiile care dau naştere la staza laptelui şi dacă semnele precoce, cum ar fi angorjarea, blocarea canalelor şi durerea mamelonului sunt tratate cu promptitudine. Pentru o mai bună înţelegere a gestionării alăptării, femeile şi cei care au grijă de ele trebuie să ştie despre gestionarea eficientă a alăptarii, atât pentru a hrăni copilul în mod adecvat cat şi să menţină sânii sănătoşi.

Punctele importante sunt:

- începerea alăptării în termen de o oră de la naştere;

- asigurarea că bebeluşul este bine ataşat la sân;

- alăptarea fără restricţii, în frecvenţa sau durată, şi lăsarea copilului să termine alimentarea la primul sân oferit prima dată, înainte de a-i oferi celălalt sân;

- alăptare exclusivă pentru 6 luni.

Femeile şi îngrijitorii lor trebuie să înţeleagă că următoarele pot interfera cu alăptarea, pot limita sau pot reduce cantitatea de lapte şi pot creşte riscul de apariţie a stazei laptelui:

- folosirea suzetei;

- oferirea de alimente şi alte băuturi sugarilor, în primele câteva luni, mai ales din biberon;

- luarea forţata de la sân a sugarului înainte ca el să fi fost pregătit să primească şi celălalt sân;

- un volum de muncă greu sau stresant;

- înlocuirea meselor de lapte matern, inclusiv atunci când copilul începe sa doarmă toată noaptea;

- traumatisme la nivelul sânilor, datorate violenţei sau altei cauze.

Acestea ar trebui să fie evitate şi femeile protejate, în măsura în care este posibil, dar atunci când aceste neatenţiii apar, o femeie poate preveni mastita dacă are grijă suplimentară de sânii ei.

 

Măsuri de rutină în maternitate

Următoarele practici sunt importante pentru a preveni staza laptelui şi mastita. Acestea ar trebui să fie de rutină în orice mediu în care mamele nasc sau sunt îngrijite, înainte şi după naştere: în maternitate, în centre de sănătate sau la domiciliu.

- copiii ar trebui să aibă contact timpuriu cu mamele lor şi să înceapă alăptarea, de îndată ce acestea sunt pregătite, de obicei, în prima oră dupa naştere;

- copiii trebuie să stea în acelaşi pat cu mama lor sau aproape de ea în aceeaşi cameră;

- fiecare mamă ar trebui să primească ajutor calificat şi sprijin în tehnica alăptării, indiferent dacă au alăptat sau nu înainte, pentru a se asigura o ataşare bună, eficientă a sugarului şi eliminarea eficientă a laptelui;

- fiecare mamă ar trebui să fie încurajată să alăpteze "la cerere", ori de câte ori sugarul arată semne că vrea sa fie hrănit, cum ar fi deschiderea gurii şi căutarea sânului;

- femeile ar trebui să primească ajutor calificat pentru a menţine alăptarea în cazul în care copiii sunt prea mici sau nu au putere suficientă să sugă;

- când o mamă este în spital, ea are nevoie de ajutor calificat, la prima alăptare şi la următoarele alăptări, cât e necesar, după caz;

- când o mama este acasă are nevoie de ajutor calificat în prima zi dupa naştere, în primele două săptămâni, şi, ulterior, după cum este necesar, până când ea alăptează în mod eficient şi cu încredere;

- fiecare mamă ar trebui să înţeleagă importanţa alăptării nerestricţionate şi exclusive, precum şi evitarea utilizării de hrană suplimentară, biberoane şi suzete.

 

Gestionarea eficientă a angorjării sânilor şi a senzaţiei de plenitudine

În cazul în care sânii unei femei devin foarte plini sau umflaţi în prima săptămână, atunci când laptele "vine”, este esenţial să se asigure că laptele este eliminat .

- mama ar trebui să fie ajutată la îmbunătăţirea ataşării copilului la sân, pentru a îmbunătăţi îndepărtarea laptelui şi pentru a evita deteriorarea sfârcurilor;

- mama ar trebui să fie încurajată să alăpteze des şi atât timp cât bebeluşul este dispus, fără restricţii.

- dacă alăptarea copilului nu rezolvă suficient senzaţia de plin sau angorjarea sânilor sau în cazul în care sfarcul este tras, plat, astfel încât nou-născutul are dificultăţi de prindere a mamelonului, mama are nevoie să mulgă laptele ei. Ea trebuie să mulgă suficient pentru a elibera sânii, pentru a îndepărta disconfortul, pentru a ataşa sugarul şi pentru a alăpta în mod eficient.

- mulgerea laptelui se poate face fie manual, fie cu o pompă. În cazul în care sânii sunt foarte dureroşi, un alt mod de a mulge laptele este utilizarea metodei sticlei calde.

- după o zi sau două, ar trebui să rezolve, iar furnizarea de lapte şi nevoile copilului se vor potrivi reciproc.

 

Atenţie promptă oricărui semn de stază a laptelui

O femeie are nevoie să ştie cum să aibă grijă de sânii ei, precum şi semnele precoce ale stazei laptelui sau mastitei, astfel încât ea să se poate trata acasă şi să caute ajutor rapid în cazul în care situaţia nu se va rezolva. Ea ar trebui să-şi verifice sânii pentru a vedea dacă există noduli, dacă există durere sau dacă are pete roşii şi fierbinţi:

- în cazul în care este afectată de oricare dintre factorii de risc, cum ar fi lipsa laptelui;

- în cazul în care ea are febră sau se simte rău, de exemplu, are o durere de cap.

În cazul în care ea are oricare dintre aceste simptome, ea trebuie să:

- se odihnească, în pat, dacă este posibil;

- alăpteze de foarte multe ori la sânul afectat;

- pună o compresă caldă pe sânul afectat, să-l spele în apă caldă sau să facă un duş cald;

- maseze uşor orice zonă noduloasa în timp ce nou-născutul este alăptat pentru a ajuta laptele să curgă;

- să ceară ajutor medicului specialist, dacă ea nu este mai bine a doua zi. Aceste măsuri pot preveni de multe ori staza laptelui sau semnele precoce de mastită să nu progreseze şi să se dezvolte, să nu dea în mastită severă.

 

Atenţie promptă asupra altor dificultăţi de alăptare

O femeie are nevoie de ajutor calificat în alăptare, în orice moment, dacă ea are o dificultate care poate duce la staza laptelui, cum ar fi:

- dureri sau răni ale mamelonului;

- disconfort la sân după alăptare;

- compresia mamelonului(o linie albă pe vârful mamelonului atunci când bebelusul eliberează sânul);

- copil nemulţumit: hrăniri foarte frecvente, rare sau prelungite;

- pierderea încrederii în furnizarea laptelui, mama crede că are lapte insuficient;

- introducerea timpurie a altor alimente sau

- folosirea suzetei.

Moaşele şi alţi lucrători din domeniul sănătăţii au nevoie de un nivel de cunoştinţe şi competenţe atât cât să poată ajuta mama care alăptează să stabilească alăptarea în perioada postpartum, devreme, să continue alăptarea, ulterior, şi să depăşească dificultăţile devreme, înainte ca acestea să devină mai grave şi să le pună în pericol.

Cunoştinţele şi competenţele cu privire la sprijinul alăptării, în curs de desfăşurare, trebuie, de asemenea, să fie disponibile în comunitate, în domeniul de sănătate, să vină de la consilieri în alăptare, din partea femeilor, în general, astfel încât femeile se pot ajuta reciproc pentru a preveni dificultăţile; şi în cazul în care apar probleme, un tratament adecvat poate fi început mai devreme.

 

Controlul infecţiei

În timp ce gestionarea corespunzătoare a alăptării este fundamentală pentru prevenirea mastitei, reducerea riscului de infecţie este, de asemenea, important, în special în mediul spitalicesc. Este necesară o spălare pe mâini riguroasă şi frecventă efectuată de către lucrătorii din domeniul sănătăţii, cât şi de către mame.

Angajaţii din domeniul sănătăţii ar trebui să se spele pe mâini după fiecare contact cu o mamă sau un copil sau cu orice sursă posibilă de germeni patogeni. Săpunul simplu este suficient pentru a elimina organismele de la suprafaţă, dar pentru lucrătorii din domeniul sănătăţii care vin în contact frecvent cu fluidele corporale, un anti-microbian pentru mâini este mult mai eficient, cu condiţia să fie în contact cu pielea cel puţin 10 secunde pentru fiecare spălare.

Peters a arătat că, dezinfecţia suplimentară a mâinilor mamelor care alăptează în spital a redus incidenţa mastitei de la 2,8% la 0.66% .

Contactul piele-pe-piele timpuriu, urmat de rooming-in (copilul alături de mamă) sunt, de asemenea, modalităţi importante de a reduce infecţiile din spital.Alte măsuri şi produse au fost propuse, dar nu există nici o dovadă a eficacităţii lor. Acestea includ masajul sânului cu loţiuni, unguente şi spray-uri, cum ar fi loţiune Boracic, Dettol 2,5%, clorhexidina penicilină unguent (0,2%) şi clorhexidina spray.

Sursa

Sursa foto:deviantART


© laptematern.ro